GROAPA

                                               Priviţi-vă-n oglinzi puternic măritoare

                                               Şi veţi vedea minciuna cît poate să se-ntindă

                                               Dar veţi putea suporta, oare

                                               Adevărul rostit de-o oglindă?

                                                                                              CH

Două categorii de de oameni deţin controlul butonului, ca formă de putere: şefii puterilor nucleare şi telespectatorii români.

Spun aceasta cu ţintă fixă – românii – şi nu că aş omite toţi telespectatorii lumii. Românii, însă, nu-l folosesc, pentru că românii au vocaţia păstrării în timp a gropilor, nu au respect pentru poliţişti şi au tenacitatea de a conserva prostia sub nenumărate forme. Asta, şi pentru că nu folosesc butonul ca să nu permită televiziunilor invadarea puţinului bine ce le-a rămas.

Prostia este confortabilă cînd atenuează efortul de-a cunoaşte, de a-ţi creşte inteligenţa. Am observat la mulţi oameni cum efortul spre cunoaştere provoacă mari dureri. Lenea de a gîndi este o KERKAPORTA a dictaturii, lucru simţit pregnant sub două nefaste mandate prezidenţiale ale veleitarului Traian Băsescu. Omul a exploatat cu uşurinţă valenţa liberă a prostiei, cea care făcea din subalterni obedienţi, slugi, delatori, linguşitori şi foarte ieftine curve politice, hoţi rapaci şi fără caracter.

Orice scurtă perioadă de după alegeri prezidenţiale dă naştere la speranţe. Dar la noi, în România natală, Speranţa moare prima!

Ceea ce nu moare este Groapa.

De ce politicienii noştri n-au avut norocul să cadă în groapă un pensionar pe o MOBRĂ, să moară neobservat, cum se întîmplă zilnic, că nu se mai tulbura mai mult fetidul aer politic dintr-o stratosferă tot mai jos situată.

Că a căzut bietul poliţist în ea, Dumnezeu să-l odihnească, aproape că n-a mai contat din clipa în care toţi hibrizii politici inflamaţi la foc de sudură au deturnat atenţia de la concretul întîmplării la dărîmarea Guvernului.

La noi, alterarea e alienare, apoi manipulare, apoi demenţă politică. Cretini şi idioţi cu Rolexuri şi Armani au sărit la inima (nu la gîtul) lui Victor Ponta, pentru că a devenit „instant” vulnerabil prin acest Oprea ministru, bată-l vina, că mergea acasă cu însoţitori.

O eclipsă mintală de mare întunecime acoperă capacitatea de gîndire a părţii covîrşitoare a politicienilor români, tot mai hibrizi, tot mai străini de adevăr, de respect şi de bunul simţ.

Altfel nu era posibilă Groapa.

Curios lucru e faptul că nici unul din zecile de directori de la instituţiile care au permis menţinerea Gropii nu a fost încă deranjat de vreo anchetă, nimeni nu a dat cu ei de pămînt să facă alte gropi. I-au lapidat cu vorbe pe Oprea şi Ponta.

Eu nu sunt PSD-ist şi ştiu că dreptatea nu e întotdeauna egala adevărului, dar familia poliţistului ar trebui să se desprindă de manipularea politică şi să ceară socoteală chiar părinţilor Gropii.

Groapa aceea e rana necicatrizată a României, deschisă de 25 de ani, după cum urmează:

1.     Postcomunismul dirijat de forţa criminală a lui Ion Iliescu

2.     Postcomunismul permis de „castratul” Emil Constantinescu, pe care „l-a învins Sistemul”

3.     Postcomunismul pirateresc, de hoţie naţională, al lui Traian Băsescu

4.     Postcomunismul merkelo-yankeo-israelit ce se conturează oblăduit de Klaus Iohannis

rezultînd faptul că trebuie respectat ferm dictonul latin conform căruia SINE POENA NULLA LEX, adică, fără pedeapsă nu există lege. Dar pedepsiţi pe cine trebuie.