sâmbătă, 16 aprilie 2016

Emigranti doar cu portofelul



În urmă cu 10 ani am publicat articolul de mai jos încercînd o muncă de pionierat in acest domeniu. Evenimentul „Panama Papers” a demonstrat actualitatea celor scrise cu 10 ani în urmă şi valoarea explicativă a unor afirmaţii de atunci.
Cer scuze pentru absenţa diacriticelor in textul recuperat din arhiva ziarului.



Emigranti doar cu portofelul
de Carol Harsan , 13 septembrie 2006   Romania Libera

Un nou fenomen practic-financiar convinge in ultimul timp tot mai multi romani. Nu este vorba de sisteme piramidale cu bani nemunciti, ci de fuga de impozitare prin intermediul paradisurilor financiare.
Zeci de mii de romani prefera sa-si deruleze afacerile ocolind presiunea fiscala a controlului etatizat. Ei se supun, de fapt, tendintelor generale de valorificare si multiplicare optima a banului. Numarul celor care folosesc aceste sisteme permisiv-legale este tot mai mare, romanii sesizand oportunitatea.
Acestea sunt forme legale prin care, in final, se obtin mecanisme de eludare a presiunii fiscale. Vorbim aici de companiile off-shore deschise in tari cunoscute drept paradisuri fiscale.
Avantajele pe care le observa romanii la sistemele off-shore incep sa capete contur, inmultindu-se si site-urile specializate pentru romani.
Astfel, se afla ca paradisurile financiare sunt entitati statale politice, sociale si economice create pentru a atrage investitiile de orice tip. Ele sunt teritorii in care persoanele fizice sau juridice stabilite au un regim privilegiat, fie pentru ca nu sunt impozitate, fie pentru ca impozitul e mult mai mic decat in tara de origine. Daca in Romania beneficiile sunt impozitate in anul imediat urmator realizarii lor, firmele cu sedii in paradisuri intarzie mult impozitarea subordonata repatrierii profiturilor, pana la eludare. Conturile in monede convertibile si secretul bancar usureaza mult obligatiile gestionarilor in perioada de fluctuatie a monedelor si impozitelor pe dobanzi. Aceasta inseamna o mobilitate extraordinara in limitarea pierderilor, in cateva minute putand fi salvate sume mari de la depreciere. Infiintarea unei filiale intr-o astfel de tara permite o mare suplete si o discretie autentica in gestiune. Cu o suma intre 500 si 2.000 de dolari oricine poate sa puna bazele unui off-shore.

Emigrarea financiara a romanilor

Off-shore este forma "decorporalizata" a emigrarii. Aceea in care omul (proprietarul-producator, bancherul, investitorul) ramane pe loc, dar beneficiile sale consistente sunt "exportate" si puse sa produca profit in zone in care conceptul de impozit este ceva strain.
Secretul total al operatiunilor si absenta unei evidente chiar in tara noastra nu permit decat estimari ale fenomenului in privinta emigrarii fiscale, dar aceste estimari au depasit cu mult numarul de 20.000 de romani care au preferat aceasta cale de dezvoltare financiara.
Legislatia romaneasca permite unele facilitati vamale, fiscale si comerciale, inclusiv scutiri de taxe si impozite doar in zonele libere, in numar de sapte: Sulina, Constanta Sud, Basarabi, Galati, Giurgiu, Braila, Curtici. Acestea isi vor pierde treptat privilegiile, incepand cu anul 2007.
Tot asa cum Liberia are cea mai mare flota de vapoare comerciale din lume, tocmai datorita usurintei de inregistrare si a costurilor minime cerute, multe asemenea insulite-paradisuri au bugete de invidiat.
Fuga de plata impozitelor are si un efect pervers, dar cu consecinte sociale importante: o parte a sumelor ce ar veni in bugetul unui guvern, prin care acesta ar finanta mai viguros segmente ale dezvoltarii, nu mai urmeaza aceasta cale, considerata fireasca.

Romanii in Paradis. Totul pe bani

Razvan Pasculescu a inceput sa cocheteze cu "paradisurile" din vremea studentiei, in 1993, ca re-saler pentru firme off-shore care atunci sondau piata romaneasca. Astazi este avocat, expert in consultanta privind companiile off-shore. Firma sa si a asociatilor, Protocol International Ltd., evident un off-shore, are drept logo "Noi va invatam sa fiti liberi!", iar ca imperativ, "Salvati-va afacerile, banii si viata!". L-am intrebat, de ce "... si viata"?
Mi-a raspuns ca a pornit de la ideea ca omul cand infiinteaza o firma nu intentioneaza sa comita ilegalitati. Dar din cauza unui management defectuos poate falimenta, apoi, in cascada, isi pierde prietenii, ajunge de oprobriul rudelor, este executat silit, poate fi parasit de familie. Salvarea ar putea veni de la anonimatul unei firme off-shore. "Vreau sa ajutam clientul sa porneasca din start protejat. La noi functioneaza inca in mentalul colectiv mentalitatea redundanta, conform careia in Romania e intotdeauna mai bine sa fii strain, genul de privilegii e altul decat cel pentru autohtoni. La noi si privilegiile sunt etajate: la parter, romanii, la etajele de sus, strainii. Altfel esti privit cand ai o firma nerezidenta, operezi comercial si statul nu-ti poate face nimic."
Oamenilor li s-au deschis ochii, au vazut cum o mare parte a muncii si a profitului este, practic, confiscata, si s-au reorientat. "Exista doua categorii de firme off-shore, spune Razvan, cele infiintate aici si cele infiintate in strainatate. Romanii folosesc cu precadere filiera europeana (Budapesta, Londra, Frankfurt, Luxemburg). Mai exista filiera estica - Chisinau-Kiev-Moscova, cu terminatii in Bulgaria, folosita de oameni influenti, politicieni etc."
La retinerea de a infiinta firme aici se suprapune si teama ca aceste firme sunt sub observatia permanenta a serviciilor secrete: "Chiar si intre noi, firmele specializate pe consultanta, avem probleme. Nu sunt mai mult de 10 firme majore in domeniu, dar circa jumatate din ele au un mod de lucru nu prea ortodox. Isi cheama clientul obligatoriu in birou, unde acesta e controlat fara sa stie, si crede, dupa ce si-a infiintat compania off-shore, ca este in anonimat total. Pot aparea insa surprize, asa ca e bine sa ai dispozitive electronice de protectie".

"Tunurile" off-shore

Ideea despre paradisurile fiscale a fost asociata ani de zile cu frauda si "tunurile" trase de potentati si de miliardari de carton.
Exemplele de notorietate in eficienta fraudei prin firme off-shore sunt foarte multe in ultimii 16 ani. Razvan Pasculescu enumera doar doua:
"Celebra MTS Leasing, cu patronul disparut impreuna cu avansul a zeci de mii de doritori de investitie imobiliara. Pe contract, spre sfarsit, scria cu litere foarte mici ca orice litigiu se discuta la Frankfurt, or, acolo firma initiala nu mai exista. Era vorba de un off-shore inregistrat in Liechtenstein, care s-a reinregistrat ca un decent GmbH la Frankfurt. La returul banilor astfel de oameni folosesc cai ocolite, de tranzit, in tarile baltice, de unde, dupa 2-3 zile, transfera fondurile in paradisuri caraibiene. Apoi desfiinteaza firma off-shore. Infiinteaza alta si ciclul tunurilor se reia, cu mirajul si cu sperantele altor oameni".
Un alt exemplu e cel cu achizitionarea fregatelor de catre MApN, prin guvernul roman, care stia cu exactitate in momentul semnarii contractului ca are de-a face cu o firma off-shore inregistrata in insulele Guernsey. Cu uzinele ARO Campulung si firma Crosslander, la fel...
Astazi lucrurile sunt pe cale sa se schimbe. L-am intrebat pe Razvan Pasculescu care ar fi intrebarea importanta pe care ar adresa-o sistemului bancar, in general, si BNR, in special: "Doresc sa aflu de ce foarte multi cetateni romani angajati pe contract ferm si pe durata nedeterminata la firme nerezidente in Romania nu pot lua credite de la banci? Firmele straine angajeaza numerosi romani pe contracte ferme, platite lunar tot de banci, care considera insa ca venitul acestora e neverificabil. De ce, cand aceasta categorie e din ce in ce mai mare?".

Branduri de tara prin off-shore

Mentionam ca Ciprul, de exemplu, si-a negociat foarte dur statutul regimului de off-shore la admiterea in UE, la fel ca si tarile baltice. Acestea din urma au negociat la sange inainte de admitere pastrarea pe urmatorii 50 de ani a secretului bancar. Asa se face ca astazi poti deschide un cont in tarile baltice printr-un simplu telefon, iar bancile de aici emit si carduri "no name".
Un off-shore care se contureaza la orizont este statul Vatican, denumit oficial Sfantul Scaun, in care Banca Vaticanului a avut si inainte reputatia de spalare de bani (scandalul cu Banco Ambrosiano, Licio Gelli si Propagande Due). Operatiunile financiare prin off-shore se inmultesc masiv in acest teritoriu.
Iata cateva prezentari ale unor paradisuri fiscale cu traditie in "gazduirea" eficienta a banilor.

Cipru, "portmoneul" Afroditei

Insula prezinta o particularitate interesanta: apartine Uniunii Europene, dar companiile sunt taxate de o maniera mult mai laxa, astfel incat se poate considera intreg teritoriul un off-shore. Este posibil sa se efectueze operatiuni de import-export doar cu sumare formalitati si un TVA ce sfideaza concurenta. Locatia geografica e ideala: in Mediterana de Est, devenind "puntea de aur" intre trei continente. Mediul antreprenorial ofera facilitati cu mult peste centrele comerciale traditionale din lume. Promotorii se lauda cu "300 de zile senine pe an", atat pentru persoane, cat si pentru afaceri. Companiile off-shore de aici se pot lauda cu regimul finaciar lax, un impresionant numar de tratate de evitare a dublei impozitari si cu prestigiul de a fi o entitate cu statut respectabil inregistrata in Cipru.

Insula Man, un off-shore al spatiului cosmic

Autoritatile Insulei Man transforma celebra insulita din Marea Irlandei intr-un centru international de referinta pentru companii ce se ocupa de explorarea spatiului cosmic. Vorbim, in fond, de un paradis fiscal. Parlamentul local, Tynwald, a aprobat un buget de 1,7 milioane de dolari pentru implementarea acestui proiect. Planul este foarte atractiv pentru marile companii care pot sa-si instaleze sedii, impozitarea fiind zero, facilitatile depasind deja expresia "paradis fiscal".
Piata spatiului a depasit cifra globala de afaceri de 123 de miliarde de dolari si este in crestere. Cele mai multe profituri provin din zona satelitilor de comunicatii. Allan Bell, membru in Tynwald si ministru al finantelor, a declarat ca prioritate a guvernarii atragerea marilor companii ce opereaza in spatiul cosmic. Deja sunt prezente in Insula Man Boeing, Inmasat, SCS Global, Loral Skynet, dar competitia va creste.
Astfel de oferte motiveaza companiile la cresteri financiare si resurse de personal pentru dezvoltarea industriei de sateliti. Efortul de marketing al insulei este remarcabil. Tim Craine, directorul sectorului de comert spatial, "vede o intoarcere exponentiala a investitiilor, in doi ani insula urmand sa aiba o reputatie internationala de invidiat".

Gibraltar, o stanca accesibila

"Stanca" este o posesiune britanica avand reglementari fiscale mai laxe decat Marea Britanie. Sistemul juridic anglo-saxon difera net de cel continental, fiind mult mai flexibil. Pe continentul european sistemul juridic reglementeaza riguros marimea capitalului social si modul de punere la dispozitie a societatii. Serviciile si comertul sunt bine reprezentate in acest paradis fiscal. Sunt numeroase companiile de shipping si de aviatie, ca peste tot unde exista o baza militara "garanta".

Panama, puntea dintre "narco" si "petro" dolari

Zona de tranzit cu cel mai mare flux maritim din lume nu putea sa rateze statutul de loc "privilegiat" de spalare a banilor. Statul se gaseste in aria de interferenta a narco-dolarilor din America de Sud, a petro-dolarilor din Venezuela si alte state membre OPEC si a resurselor din shipping si aviatie, totul, sub protectia ingaduitoare a intereselor nord-americane. Capitalul social autorizat pentru un off-shore e de 10.000 de dolari, in orice moneda convertibila. Impozitarea este exclusiv teritoriala daca activitatile companiei sunt in afara statului, nu sunt impozitate. Nu se pretind bilanturi, iar profitul se poate exporta cu usurinta.

Liechtenstein, raiul investitiilor

Principatul dintre Austria si Elvetia, care si-a sarbatorit recent (12 iulie) cea de-a 200-a aniversare, are 34.000 de locuitori pe 160 de kmp.
Este paradis fiscal pentru holding si de investitii. Are venitul cel mai mare pe cap de locuitor dintre toate tarile lumii. Impozitele generale nu depasesc 18%, in timp ce ele sunt de 27,5% in Japonia, 30% in SUA si 42% in Europa (comunitara). Proprietatile de orice fel sunt impozitate intre 16 si 80%, in timp ce impozitul pe profit sufera facilitati multiple (Fred Foldvary, 2006). Codul penal al statului nu include insa evaziunea fiscala, secretul este cod de conduita unanim acceptat, dar Liechtenstein coopereaza in prevenirea terorismului financiar.
Bahamas, Insulele Virgine Britanice si alte locatii din Caraibe se preteaza in mod ideal la protejarea averii si siguranta investitiilor cu baza de pornire de aici.

Focus pe banii din paradis

Speculatia financiara permisa de sistemul bancar, pe de o parte, precum si existenta paradisurilor, care in ultima analiza permit o evaziune fiscala de proportii fata de legislatia tarilor de origine, sunt realitati acceptate mai mult sau mai putin discret. Exemplul Europei e notoriu: este vorba de o punte intre bine reglementata lume a legii, cu tot sistemul fiscal aferent, si aparentele democratiei. De cealalta parte a puntii se afla lumea "neregulara" care permite evaziunea din lumea atent controlata si reglementata. Bancile sunt jucatori care castiga de ambele parti ale acestui straniu esafodaj. Expertii au calculat ca o crestere de doar 0,5% a impozitarii din paradisuri ar putea finanta obiectivele de dezvoltare ale ONU pe plan global pana in anul 2015 si ar putea ajuta bugetul UE sa acopere cheltuielile procesului de extindere.